Privea cum ploua. Era o noapte ingrozitoare.. O noapte care o ajuta sa fie cruda, nemiloasa si sa plece definitiv..O noapte care avea sa o insoteasca inapoi acasa.. O noapte care definea perfect despartirea lor.. Era ultima noapte cand il mai auzea..ultima noapte cand il mai vedea... Tresari cand usa se deschise brusc si in camera intra el. Incepu sa rada.. Nu se putea opri.. Radea cu pofta.. Ea il privea deloc uimita.. Se obisnuise.. Astepta sa se opreasca.. si intr-un tarziu intreba, desi intuise oricum raspunsul:
- De ce razi?
- Esti penibila! Stii ca nu poti sa pleci! Ma iubesti.. N-ai sa rezisti nicio zi acolo unde vrei sa pleci.
- Vom vedea. Nu te deranjeaza ca plec, nu-i asa?
- Deloc.
- Oricum nu simti nimic pentru mine..
- Tocmai.
- Si nu o sa-ti fie dor de mine..
- Normal ca nu.
- Atunci plec.
- Nu poti.
- ...
- Stiu ca nu poti.
- Crede-ma ca plec.
- Hai lasa-ma.. te si vad din nou venind si spunand "aveai dreptate"
- Crezi ca asa voi face?
- Asa vei face.
- De ce esti atat de sigur?
- Asa faci mereu.
- Si crezi ca asa va fi la nesfarsit.
- Asa va fi.
- Plec.
- Minti.
- Nu mint.. Nu te mai iubesc.
- Eu nu te mai iubeam demult..
- Stiu.
- Stii?
- Normal ca stiu.
- Bine.. Pleaca..
- Astept masina..
- Limuzina sau ce?
- Nu.. o masina..
- Cine vine?
- E un prieten.
- Un prieten..
- Da, doar un prieten..
- Da. Da. Nu mai insista.. Doar nu o sa fiu gelos.
- Nici nu imi imaginam asta.
...
- Unde-ti sunt lucrurile?
- Ti-am spus ca plec.
- Cu tot cu lucruri?..Haide... Lasa-le aici!.. Nu le mai purta dupa tine doar pentru o zi!
- ..
- Esti penibila...
- A venit.. haide, da-mi voie sa te imbratisez.. Imi va fi dor de tine!
- Stiaam eu ca te intorci.. Nu vreau sa te imbratisez.. Nici n-ai plecat si deja te gandesti sa te intorci..
- Nu ma gandesc sa ma intorc.. Trebuie sa plec.. Nu ma imbratisezi?
- Nici gand. Pleaca odata!
....
Privea prin sticla groasa in jos. O vedea cum se indreapta spre o masina neagra, cum isi pune mai intai valiza in spate si cum urca alaturi de prietenul ei.. "Da! Sigur! Pleaca definitiv! Sa o vad si pe asta!" ..
Prima noapte fara ea.. nu a fost prea rea.. Nu s-a simtit prea rau.. Era bine.. Nu ii era dor de ea.. Era pe balcon, sorbea din cafeaua amara si privea la drumul pe care plecase.. Avea aceeasi privire indiferenta..Nicio urma de disperare..
A doua noapte.. ramasese la fel de nepasator..
A treia noapte, a patra noapte, a cincea noapte.. si pierduse sirul.. Nu mai stia cate nopti au trecut de cand nu o vazuse... Tot nepasator.. Simtea o apasare in suflet, dar nu il ranea atat de tare..
Trecuse cam 3 luni.. era singur.. la fel de singur .. Era cu aceeasi ceasca.. dar o cafea mult mai amara.. O cafea care stergea dulcele vorbelor ei de demult.. Privea pe drumul pe care plecase.. Era ingrijorat.. Da, acum era ingrijorat... "Nu se poate sa fi plecat cu adevarat.. Ma minte.. E o gluma proasta.."
Zilele erau tot mai amare, tot mai lungi.. Era obisnuit sa o asculte mereu soptindu-i.. era obisnuit sa o simta mereu aproape in brate... era obisnuit ca ea sa il implore sa o stranga in brate.. Era obisnuit sa fie iubit... Dar nu era obisnuit sa iubeasca.. Nu era obisnuit sa sufere .. Atunci a inteles.. Prea tarziu a inteles.. a inteles cat de egoist a fost.. Iubire avusese.. dar niciodata nu daruise .. Poate doar la inceput.. O ranise si acum realiza ca avea mare nevoie de cuvintele ei..
Trimite mesajÎnapoiNu poți trimite un mesaj fără conținut!Nu este permisă folosirea de cod HTML in mesaje.Mesajul nu a fost trimis din motive de securitate. Va rugam sa ne contactati prin email pe adresa office@sunphoto.roMesajul nu a fost trimis din motive de posibil spam. Va rugam sa ne contactati prin email pe adresa office@sunphoto.roMesajul nu a fost trimis din motive de posibil spam. Ati trimis prea multe mesaje in ultimul timp.A apărut o eroare în timpul trimiterii mesajului. Vă rog încercați din nou.Mesajul a fost trimis.