Din ce sunt facute jeleurile - nu o sa le mai mananci niciodata

Poate te gândeai că jeleurile au la bază gelatina, dar ştiai că aceasta este de origine animală şi este obţinută din colagen plus ţesuturi animale?

Sunt printre preferatele copiilor, dar te-ai gândit vreodată cam ce conţin aceste jeleuri care sunt atât de consumate? Jeleul tradițional este un preparat dulce făcut din suc de fructe bogate în pectină, fiert cu zahăr până se îngroașă și capătă consistență de gel.

În schimb, jeleurile industriale nu au nimic în comun cu jeleurile tradiționale, făcute în casă. Jeleurile realizate industrial se fabrică prin adăugarea unor aditivi de gelifiere (gelatine, pectine etc.) care au rolul să producă efectul de gel mai repede, deci mai economic.
Din ce sunt făcute jeleurile industriale?


De regulă, ingredientele regăsite în compoziția jeleurilor sunt următoarele: sirop de glucoză, zahăr, sirop de zahăr invertit, dextroză, fructoză, apă, concentrat de fructe și plante, extract de soc, suc de portocale, suc concentrat de morcov negru, suc de mere fabricat din concentrat, adaos de vitamine, concentrat de hibiscus și morcov, extract rădăcină turmeric, gelatină, gelatină de porc, gelatină de vită, pectine, ulei vegetal de cocos, ulei vegetal de palmier, ulei de shea, amidon din porumb, amidon din grâu, substanțe de aromatizare, făină de grâu, ceară vegetală, arome și aditivi.

Nu ţi se par cam multe ingredientele de bază din moment ce jeleurile se fac tradiţional doar din suc de fructe şi zahăr? Chiar dacă un jeleu preparat în casă poate să fie un desert mai sănătos decât ar fi cele din comerţ, deoarece cantitatea de zahăr poate să fie controlată, în cazul jeleurilor cumpărate nu mai putem să vorbim despre un dulce sănătos.
Cu atât mai mult, atunci când ele ajung să fie consumate în cantitate mare de copii.

Ştiai că gelatina care se foloseşte pentru fabricarea jeleurilor este o substanță solidă translucidă, incoloră sau ușor gălbuie, fără miros și aproape fără gust, obținută prin fierberea îndelungată a unor țesuturi animale (țesut conjunctiv – piele), țesut osos, cartilagii, îndeosebi de la: porcine, bovine, cabaline și pești?
Studiu îngrijorător: Jeleurile sunt cocteiluri chimice pentru creierul copiilor

Asociaţia pentru Protecţia Consumatorilor din România (APC) trage un semnal de alarmă cu privire la jeleurile de pe piaţă, după ce a realizat un studiu în urma căruia a analizat 44 de sortimente din aceste produse.

Rezultatul este unul înrgijorător, deoarece 9 din 10 produse conțin acid citric, 3 din 4 produse conțin proteină animală, 1 din 2 produse sunt colorate cu roșu coșenilă obținut dintr-o specie de gândaci, 1 din 4 produse conțin albastru briliant FCF, iar majoritatea conţin între 7 și 14 lingurițe de zahăr într-o 100 grame de jeleu industrial.

De asemenea, în cele 44 de produse analizate s-au identificat 34 aditivi alimentari: acid citric, albastru briliant FCF, antocianine, albastru patent V, acid malic, acid lactic, acid ascorbic, agar-agar, beta-apo-8 carotenal, beta caroten, briliant blue, bicarbonat de sodiu, ceară de albine, ceară de carnauba, complexe de cupru ale clorofilinelor, curcumina, carmin, citrat de sodiu, caramel sulfit de amoniu, caramel simplu, citrat trisodic, carbon vegetal, dioxid de titan, extract de ardei roșu, gelatină, glicerol, gumă gellan, mono și digliceride ale acizilor grași, roșu allura, luteina, sunset yellow, sorbitol și selac.

La 47% dintre produsele analizate s-au folosit coloranți sintetici.
Coloranții sintetici (caramel cu sulfit de amoniu, albastru patent V, albastru briliant FCF, roșu allura, sunset yellow) pot provoca reacții alergice, modificări cromozomiale, tulburări de respirație, dermatite și au potențial cancerigen. Produsele alimentare care conțin coloranți sintetici nu sunt recomandate copiilor, avertizează specialiştii.

Cantitatea de zahăr este una foarte ridicată, avertizează specialiştii care au realizat studiul. La copii, consumul frecvent de alimente bogate în zahăr influențează procesele de creștere, ducând la apariția rahitismului și a fragilității osoase, declanșând pubertatea prematură, generând probleme de comportament (scăderea voinței, predispunere la violenţă, scăderea capacității de concentrare).

"Aportul ridicat de zahăr în alimentaţia din primii ani de viaţă a unui copil generează probleme mari de sănătate, cum ar fi obezitatea, care aduce şi alte probleme de sănătate, precum scolioza, modificarea osaturii, fragilitatea oaselor, hipertensiune arterială, boli cardiovasculare şi diabet zaharat de tip 2", avertizează conf. univ. dr. Costel Stanciu, președinte APC.