Trecura 7 luni de la vestea ca voi fi tata,7 luni in care fusesem cel mai fericit barbat din lume,cele mai frumoase sapte luni petrecutee alaturi de Rose.Mai erau cateva spatamani pana cand imi voi putea strange copilul in brate.
-Emmett uite cat m-am ingrasat!
-Esti asa frumoasa,scumpa mea.Rosalie se aseza usor in fotoliu iar eu aparusem imediat langa ea incepand sa-i mangai abdomenul.
-Buna scumpul meu,tati te asteapta nerabtator,tati vrea sa vii mai repede,tati te iubeste asa de mult.
-Da si el te iubeste Emmett!
-Da stiu dar nu ma iubeste cum il iubesc eu.Incetasem din vorbit si imi apropiasem urechea de abdomenul lui Rosalie,simtisem o miscare si o lacrima imi curse fara sa vreau din ochi ,atunci am sarutat pantecul iubieti mele.
-Emm scuza-ma,te deranjeaza daca te duci pana la magazin sa-mi cumperi niste ananas.
-O nu ,acum ma duc,intr-un minut sunt inapoi.
Am plecat grabit pana la magazinul de peste strada,Rose vroia ananas,in toate lunile astea nu existase o pofta pe care sa nu i-o fi indeplinit.
Am cumparat ananasul si am fugit grabit inapoi.
-Rosalie!am sosit cu ananasul.
-EMMETT!!!vino repede am auzit-o pe Rosalie strigand la mine .Nici nu am stat mult pe ganduri am scapat ananasul din mana grabinduma sa vad ce s-a intamplat.
Cand am intrat pe usa dormitorului Rosalie era pe jos.
-Ce s-a intmplat,Rosalie?Esti bine,de ce esti pe jos!
-Emmett sunal pe Carlisle,nu mai pot,simt ca mor,tocmai mi s-a rupt apa,suna-l pe Carlisle mai repede.
Am ridicat-o usor pe pat si dupa aia am luat telefonul de pe noptiera.
-Carlisle!practic tipam la telefon.
-Da Emmett,ce e,ce s-a intamplat pari ingrijorat.
-Esti la spital?
-Da tocmai ma pregateam sa plec.
-Nu,nu ramai acolo,Rosalie naste,zice ca i s-a rupat apa.
-O Doamne,veniti repede!
Am ridicat-o usor pe Rose si am dus-o la masina,am gonit pe strada pana la spital,cand am ajuns Carlisle si inca doua asistente ne intampina,la usa,femeile o uurca pe Rosalie pe tarca si o dusese intr-o sala.
-Stai calm Emmett,ma voi duce sa vad ce are.
-Da Carlisle.
Carlisle intra in acea sala si dupa 20 de minute iesi.
-Ce e cu ea?
-Emmett,Rosalie e insarcinata in sapte luni trebuie sa nasca prematur prin cezariana,altfel copilul va muri ,se pare ca se sufoca cu cordonul ombilical.
-Carlisle fa ce trebuie dor salveaza-mi sotia si copilul ,caci eu fara ei nu pot trai.
-Da Emmett voi face tot ce pot.
Din perspectiva lui Carlisle
Am intrat in sala de operatie foarte stresat nu stiu care erau sansele sa salvez si mama si copilul.
-Asistenta fa o anestezie generala.
Rosalie ma prinse de brat spunandu-mi cu glas sfasiat.
-Te rog salveaza-mi macar copilul,daca nu ma poti salva si pe mine.
-Rosalie,calmeazate nu e nimic de genul asta amandoi veti fi bine,totul va fi Ok.
Rosalie inchise ochii si anestezia isi facu efecutul
-Asistenta bisturiu.
-Acum doctore.
Aproape reusisem sa scot copilul,ii vedeam capul.
-Doctore pierdem mama?
-Nu se poate,aduceti defibrilatorul.
In sfarsit scoasem copilul era un baietel frumos.
-Haide Rosalie trebuie sa traiestipentru copilul tau,hai nu ma lasa,ai un baietel frumos,nu-l lasa,haide Rose.
-Regret doctore nu se mai pote face nimic.
-Iesiti afara amandoua.
Stiam ca nu trebuia sa fac asta dar nu o puteam lasa sa moara mai ales ca o cunosteam,fara sa ma mai gandesc am muscat-o de gat,speram doar sa nu fie pra tarziu,atunci am vazut schimbarea,incepuse transfoarmare,arata ca o statuie in cateva zile trebuia sa-si revina.
Din perspectiva lui Emmett.
Eram agitat aveam o presimtire rea,stiiam ca ceva rau se intamplase,dar de din sala de operatie aparu Carlisle.
-Carlisle cum se simt?
-Vreau sa te anunt ca ai un baietel sanatos!
-Si Rose,cum se simte Rose?
-Rose…
-Ce s-a inamplat cu Rose?
-Rosalie nu…Dar cand sa-si termine Carlisle propozitia din sala de operatie iesi cele doua femei cu o targa ce avea un trup sub un cerceaf,cand ma uitasem mai atent vazusem cateva suvite blonde atarnand .
Ma apropiasem de targa si dadusem putin cerceaful la o parte.Sub cerceaf era Rose doarmea.
-Ce faceti unde o duceti cu un cerceaf deasupra?
-Emmett…Rosalie nu mai e printre noi,a murit.
-Nu nu se poate asa ceva Rose nu m-ar lasa.
Din perspectiva lui Rosalie.
Auzeam vocea lui Emmett si a lui Carlisle care ii spune ca sunt moarta,dar eu nu eram moarta,dar mult nu mai aveam ardeam in niste flacari ce ma omorau.
-Rose,trezestete!Te implor gandeste-te la mine,gandeste-te la Chris cum va trai fara mama.
-Rose te implor!!!!!!
Asi fi vrut sa-i raspund dar nu puteam,eram prinsa intr-un abis.
Din perspectiva lui Emmett
Rose a mea nu mai era,murise lumea mea se prabusise,singurul lucru pentru care mai traiam acum era Christpher fiul meu ,un ocean de lacrimi ma inabusi.
lacrimi
lacrimi
lacrimi
lacrimi
lacrimi
lacrimi
Comentarii album • 0
Acest album nu are incă nici un comentariu.
Trimite mesaj
Către: deeascumpik
Mesaj:
deeascumpik
Trimite mesajÎnapoiNu poți trimite un mesaj fără conținut!Nu este permisă folosirea de cod HTML in mesaje.Mesajul nu a fost trimis din motive de securitate. Va rugam sa ne contactati prin email pe adresa office@sunphoto.roMesajul nu a fost trimis din motive de posibil spam. Va rugam sa ne contactati prin email pe adresa office@sunphoto.roMesajul nu a fost trimis din motive de posibil spam. Ati trimis prea multe mesaje in ultimul timp.A apărut o eroare în timpul trimiterii mesajului. Vă rog încercați din nou.Mesajul a fost trimis.