Alta

Si-mi citeam ultimele randuri scrise pe fuga inainte sa plec din desertul lui pustiu si gol , si scrisesem asa: " Speranta arde in mine, plec dar poti veni oricand. " Si am plecat , nu stiu cum , dar am luat trenul spre alte noi orase , alte lumi , alti oameni pregatiti sa ma cunoasca , sa ma gaseasca, sa-mi vorbeasca , sa ma stie , sa ma iubeasca si sa-mi zica seara noapte buna. Si-am gasit mai multe persoane si uite ca exista scapare si din cea mai abrupta prapastie , si din cele mai negre vise , si uite-ma acum , cum imi cresc aripi , si cum invat usor sa zbor , ca pana acum am cazut si m-am lovit de sute de ori , dar acum nu mai e asa , prind curaj , si ma arunc peste lumea asta prinsa intr-un ciob de sticla , si zbor deasupra ei si le strig: " Uite , eu pot sa fac ceva ce tu niciodata n-ai sa reusesti!!!:) "

Pentru ca ma enerveaza , pentru ca e asa, pentru serile in care veneam de la liceu , pentru tot timpul pe care l-am pierdut cam mult, pentru vara trecuta, pentru acel loc special in care l-am cunoscut si pentru ce-o sa mai fie.
Te ♥!